ExclusivElīna Garanča: “Voi prefera întotdeauna rolurile cu multe fațete, cu straturi de...

Elīna Garanča: “Voi prefera întotdeauna rolurile cu multe fațete, cu straturi de emoție și conflict”

Mezzosoprana Elīna Garanča revine la București pe scena Sălii Palatului la ediția inaugurală Masters of Classic

Cu un traseu profesional excepțional pe marile scene ale lumii, de la Metropolitan Opera din New York, Royal Opera House Covent Garden London, Bayerische Staatsoper Munich sau Palau de les Arts Reina Sofía Valencia, mezzosoprana Elīna Garanča revine la București pentru Festivalul Masters of ClassicConcertul de la București include o variată selecție a repertoriului de operă, de la îndrăgite arii precum “Voi lo sapete” din Cavalleria Rusticana și “Mon coeur s’ouvre à ta voix” din “Samson și Dalila”, precum și o serie de spumoase momente spaniole pentru efervescența evenimentului. Artista Elīna Garanča va fi acompaniată de Orchestra Filarmonicii din Sofia și dirijorul Michelangelo Mazza. 

Ca femeie într-o lume artistică, marea provocare a Elīnei Garanča a fost identificarea echilibrului între cariera de operă, viața personală și maternitatea. Ambițioasă și determinată, Elīna Garanča a lucrat încontinuu pentru a se dezvolta atât ca interpretă, cât și ca persoană, autodepășindu-se în fiecare moment al călătoriei profesionale. “Cred că cel mai satisfăcător moment pentru orice artist este atunci când reușește să depășească stereotipurile și așteptările în acest domeniu profund înrădăcinat în tradiție. Sunt fericită atunci când surprind sau emoționez pe cineva.” a declarat mezzosoprana Elīna Garanča.

Într-un interviu exclusiv pentru Like5, Elīna Garanča vorbește despre legăturile sale cu România, personajele conflictuale preferate și bucuria de a se conecta cu publicul:

CARE AU FOST CELE MAI IMPRESIONANTE CONCERTE SAU CEL MAI EMPATIC PUBLIC DE PÂNĂ ACUM?

De-a lungul carierei mele, am avut binecuvântarea de a cânta în unele dintre cele mai emblematice locuri din lume, dar unele spectacole se remarcă mai mult decât altele prin legătura profundă pe care am simțit-o cu publicul. În cele din urmă, tocmai publicul este cel care permite un schimb mai personal, în care fiecare emoție, fiecare nuanță și respirație din muzică este împărtășită. Abia aștept să explorez conexiunea cu publicul în România.

CUM AȚI REUȘIT SĂ VĂ ADAPTAȚI LA NOILE STANDARDE DE PROMOVARE DIN SOCIAL MEDIA ȘI SĂ MENȚINEȚI TOTODATĂ NIVELUL RIDICAT AL PERFORMANȚEI MUZICALE?

Îmbinarea dintre artă și afaceri a fost pentru mine o călătorie în care am rămas fidelă integrității mele artistice, adaptându-mă în același timp la cerințele moderne. Promovarea, rețelele de socializare și conexiunile sunt în prezent o necesitate absolută și au într-adevăr puterea de a da viață multor proiecte fantastice. Cu toate acestea, în primul rând, sunt o cântăreață și o interpretă care conectează oamenii prin muzică mai degrabă decât prin rețelele sociale, iar inima mea va aparține pentru totdeauna teatrului.

VĂ SIMȚIȚI MAI ATRASĂ DE PERSONAJELE NEGATIVE DECÂT DE CELE BLÂNDE. CARE ESTE TOPUL CELOR 5 PERSONAJE PREFERATE?

Este adevărat că sunt adesea atrasă de personaje mai complexe și nu vorbesc despre interpretarea unor personaje negative doar de dragul de a fi rea. Voi prefera întotdeauna rolurile cu multe fațete, cu straturi de emoție și conflict pentru că sunt mult mai ofertante. Ar fi nedrept să pun doar unul dintre roluri pe piedestal, deoarece le iubesc pe toate, dar, pentru a menționa câteva dintre “doamnele mele de onoare”, nu aș fi ceea ce sunt astăzi fără Carmen – pasională, imprevizibilă, care își trăiește viața în termenii ei, Dalila – puternică, seducătoare și profund complexă, Kundry – enigmatică și întortocheată și, nu în ultimul rând, iubita mea Amneris – o femeie fascinantă sfâșiată între dragoste, gelozie și putere.

CARE SUNT CELE MAI SUBESTIMATE OPERE PE CARE TEATRELE NU AR TREBUI SĂ LE IGNORE DIN REPERTORIUL LOR?

Consider că termenul “subestimat” este foarte subiectiv și poate varia în funcție de preferințele fiecăruia, dar cu toate acestea, există cu siguranță lucrări care merită să fie prezentate mai des. Înțeleg riscurile financiare pe care le implică producția unor astfel de opere, mai ales în comparație cu popularitatea garantată a clasicilor consacrați. Cu toate acestea, teatrele trebuie să depună eforturi pentru a-și extinde repertoriile, iar guvernele, organizațiile și corporațiile pot juca un rol esențial în furnizarea sprijinului cultural necesar, în beneficiul tuturor.

SUNTEȚI PENTRU PRIMA OARĂ ÎN ROMÂNIA? AVEȚI O ANUMITĂ RUTINĂ ATUNCI CÂND MERGEȚI ÎN LOCURI NOI PENTRU A DESCOPERI PARFUMUL LOCAL?

Poate că nu mulți știu, dar un moment esențial mă leagă de București. La începutul carierei mele, în toamna anului 1998, Irina Gavrilovici mi-a prezentat posibilitatea de a cânta rolul Giovanna Seymour în producția semi-scenică “Anna Bolena” de Donizetti la București și Atena, ceea ce a reprezentat debutul meu profesional pe scena de operă și concert. 

Cât privește descoperirea locurilor noi, mi-aș dori să am mai mult timp pentru a explora orașele în care concertez. Ori de câte ori programul îmi permite, îmi place să mă plimb prin piețele locale, să gust mâncarea de pe stradă și să stau de vorbă cu localnicii prietenoși pentru a descoperi gustul autentic al unui loc nou.

Photo Credit© Sarah Katharina

Articole similare