LifestyleComori ale culturii cinematografice europene 

Comori ale culturii cinematografice europene 

“Treasures of European Film Culture / Comori ale culturii cinematografice europene”, proiect inițiat de Academia Europeană de Film în 2015, a fost întregit anul acesta cu 8 noi locuri simbolice.

“Treasures of European Film Culture” este unul dintre valoroasele proiecte demarate de membrii Academiei Europene de Film din dorința de a proteja locurile simbolice, de importanță istorică pentru cinematografia europeană nu doar în prezent, ci și pentru generațiile viitoare. Academia Europeană de Film pune în valoare una dintre cele mai vechi istorii de film din lume și se apropie de un public larg, interesat de cinemaul european. Mai mult, departamentul Patrimoniul Cinematografic European este deschis în fața recomandărilor publicului de a îmbogăți lista “Treasures of European Film Culture”. 

“Treasures of European Film Culture” a fost inițiat în 2015, iar primele 4 locuri incluse au fost Bergmancenter (Fårö), Eisenstein Centre (Moscova), Institut Lumière (Lyon), Il Mondo di Tonino Guerra (Pennabilli). În 2024, proiectul numără 49 de locuri din 27 de țări, locuri ce pot fi vizitate de cinefili și de publicul larg. Din cele 8 locuri noi proaspăt incluse (de la cartiere, clădiri specifice până la studiouri de film din țări care lipseau din catalog precum Bosnia și Herțegovina, Elveția, Norvegia, Țările de Jos), Like5.ro îți prezintă 5 comori din proaspăta selecție a Academiei Europene de Film. 

COMPLEXUL URBAN “KSIĘŻY MŁYN” (ŁÓDŹ, POLONIA)

Aflat în continuă transformare, Łódź este cunoscut pentru patrimoniul său industrial, avangardismul reamenajărilor, precum și pentru evenimentele cinematografice găzduite sau studiourile de film. Complexul Księży Młyn, care include o fostă uriașă fabrică de bumbac, a fost construit de Karol Scheibler, cel mai bogat industriaș al orașului în secolul al XIX-lea, și a cunoscut o continuă transformare până în anii 1920. În 1971, Księży Młyn a fost recunoscut ca monument de arhitectură industrială. În prezent, devine din ce în ce mai atractiv nu doar pentru locuitorii orașului, ci și pentru turiști și artiști. Interioarele sale care păstrează elementele industriale găzduiesc evenimente culturale, festivaluri, prezentări de modă. În Księży Młyn au fost filmate titluri emblematice ale cinematografiei poloneze: “The Promised Land” (1974, regia Andrzej Wajda), “Fever” (1981) și “In Darkness” (2011) semnate de Agnieszka Holland.

FILMPARKEN (JAR, NORVEGIA)

Elementul central al cinematografiei norvegiene din 1934 până în prezent, studioul Filmparken este primul loc din țară inclus în lista onorifică a Academiei Europene de Film. Filmparken a fost martorul unor producții emblematice de-a lungul istoriei sale de 90 de ani: “Two Living and One Dead” (1937, regia Tancred Ibsen), “The Missing Sausage Maker” (1941, regia Toralf Sandø), “Street Urchins” (1949, regia Arne Skouen), “Death is a Caress” (1949, regia Edith Carlmar), “Hunger” (1966, regia Henning Carlsen), “Blackout” (1989, regia Erik Gustavson). Aflat în apropierea capitalei Oslo, Filmparken are 4 studiouri modulare ce pot fi adaptate celor mai pretențioase cerințe de producție. Studioul are însă și una dintre cele mai generoase garderobe de costume, cu peste 100.000 de piese din diverse epoci și stiluri variate. Ținutele pot fi închiriate și accesorizate. 

PODUL KONINGSHAVEN (ROTTERDAM, ȚĂRILE DE JOS)

Construit în 1927 ca pod feroviar cu ridicare verticală, Podul Koningshaven, cunoscut sub numele scurt “De Hef”, a funcționat ca parte din calea ferată a orașului Rotterdam până în 1993. Liftul a cărui lungime are 52 de metri a fost construit în urma unui accident din 1918 și se poate ridica cu 45 de metri pentru a permite trecerea navelor.  În 1940, a fost grav avariat în urma atacului german asupra orașului, iar astăzi Podul Koningshaven este declarat monument istoric. Descrierea podului din filmul “The Bridge” semnat de Joris Ivens în 1928 este un document cinematografic memorabil ce descrie nu doar sistemul de funcționare, ci și viața orașului din jur (de la calea ferată, traficul pe apă și pietonal). 

PORTUL DIN CORRICELLA (PROCIDA, ITALIA)

Corricella este cel mai vechi sat de pescari al coloratei insule Procida din zona Golfului Napoli. Sub forma unui amfiteatru cu deschidere la mare, înconjurat de chei, orășelul este o bijuterie arhitecturală și un refugiu perfect pentru turiști: străduțe înguste, construcții unicat și lipsa totală a mașinilor. Farmecul său a fost o continuă sursă de inspirație pentru regizori. “Il Postino” (1994, regia Michael Radford și Massimo Troisi) este filmul în care insula Procida și Portul din Corricella sunt prezentate în toată splendoarea lor. Alte producții filmate aici sunt: “L’isola di Arturo” (1962, regia Damiano Damiani – adaptare a romanului Elsei Morante, recompensat cu marele premiu la San Sebastian), “Francesca e Nunziata” (2001, regia Lina Wertmüller).  

VASUL CU ABURI “SCHILLER” (LUCERNA, ELVEȚIA)

Construit în 1906, vasul cu aburi “Schiller” poartă numele faimosului poet german, și este celebru în Elveția. Face parte din flota care a redefinit transportul maritim elvețian de pasageri. Eleganța sa este cu totul specială: de la salonul de pe puntea principală cu decorațiuni Art Nouveau până la roșul aprins al padelelor. Este vaporul clasic de vară, excelent pentru evenimente festive. Însă “Schiller” a fost mai mult de atât: este celebru pentru filmările “Indochine” (1992, regia Régis Wargnier), “Ludwig 1881” (1993, regia Donatello și Fosco Dubini), precum și recenta producție “La Chimera” (2023, regia Alice Rohrwacher). 

Photo CreditEFA

Articole similare