Inclus în competiția oficială de la Cannes 2023, “Himera”, cel mai recent film semnat de regizoarea italiană Alice Rohrwacher, este un basm contemporan localizat într-un mic sat italian locuit odinioară de etrusci (cei care credeau că în zborul păsărilor se poate citi destinul), o explorare a fascinantului univers al tezaurelor antice și o privire emoționantă asupra unei lumi apuse. Pasionată de arheologie, Alice Rohrwacher declară: “A face un film este destul de asemănător cu ceea ce face un arheolog, pentru că reușesc să vadă o poveste în locuri în care alții văd doar o grămadă de pietre”. Josh O’Connor, Isabella Rosselini și Alba Rohrwacher te introduc în lumea “Himera” pe care îl poți vedea în cinematografe începând cu 19 aprilie (programul este disponibil aici). Like5.ro îți indică 5 pași pentru descifrarea fascinantei lumi a tezaurelor etrusce:
REALISMUL MAGIC
Fermecătorul univers al trecutului antic este răscolit într-o manieră poetică de cineasta Alice Rohrwacher. Arthur (interpretat de Josh O’Connor) este englezul cu un dar aparte: poate localiza golul mormintelor etrusce. Trăiește cu durerea surdă a iubirii pierdute și, din dorința de a salva amintirea Beniaminei, se aventurează în activități ilegale de săpături clandestine ale relicvelor etrusce alături de un grup de bandiți veseli. Satul de pe litoralul Mării Tireniane în care ajunge Arthur este faimos pentru frecventele descoperiri spectaculoase din lumea subterană.
HIMERA LUI ARTHUR
Dacă tombarolii, hoții de bunuri funerare antice și bijuterii arheologice, sunt în căutarea unei îmbogățiri rapide, Arthur sapă în speranța găsirii a ceea ce a pierdut, caută “poarta spre viața de apoi”, acolo unde se află Beniamina. Ea e “rădăcina” lui care îl atrage ca un magnet spre lumea întunecată a morților, încărcată de mistere. Totul pe fundalul Italiei plină de viață, energică, haioasă, dar și extrem de superstițioasă. În călătoria sa, Arthur trebuie să învețe de fapt o lecție esențială: să lase trecutul în urmă pentru a trăi în prezent. Exuberanța vieții din sat, sărbătorile, luminile, focurile de artificii îi dau sentimentul comunității pe care nu l-a mai trăit până acum.
GRANIȚA DINTRE SACRU ȘI PROFAN
Copilăria lui Alice Rohrwacher în Etruria, regiunea bogată în comori antice și artefacte, i-a alimentat gustul pentru povești stratificate: de la viața solară și agitată din timpul zilei până la cea nocturnă, când misterele ieșeau la suprafață. Dezgroparea trecutului căpăta sens: descoperirea mormintelor sau poate a adăposturilor din timpuri străvechi sau poate a unor locuri sfinte. În “Himera”, prin intermediul peripețiilor hoților de morminte, cei care trec granița fragilă dintre sacru și profan, regizoarea scormonește trecutul pentru a-i da o nouă formă. Tombarolii devin stăpânii satului: puternici, dar blestemați.
MAFIA ITALIANĂ A PIEȚEI DE ARTĂ
Una dintre cele mai delicate teme abordate de filmul lui Rohrwacher este comerțul ilicit al comorilor arheologice și mafia pieței de artă antică. Fenomenul a cunoscut amploare în Etruria, acolo unde noua generație, din dorința răzbunării unor nedreptăți sociale, pentru a nu fi nevoiți să lucreze pentru patroni, au ales să scormonească și să distrugă mormintele antice și siturile arheologice. Însă acești tineri nu au fost altceva decât simple spițe într-o roată mult mai mare, victime ale unui sistem mafiot, prădătorii au devenit pradă. Se ajunsese într-un punct în care cifra de afaceri a traficului de pe piața de artă să fie mai mare decât cea a drogurilor.
3 FORMATE DE FILM
Din dorința de a aduce un omagiu cinematografiei, dar și pentru a forma publicul, cineasta italiană a lucrat cu 3 formate de film fotografic: 35 mm (dedicat frescelor, imaginilor de mari dimensiuni, basmelor), Super 16 mm (cu o capacitate incredibilă de sinteză care te transpune ca prin magie în inima acțiunii) și 16 mm (al cărui efect amintește de notele scrise cu creionul pe marginea unei cărți, un material tipic amatorilor). Astfel, vizualul a prins formă precum o tapiserie orientală.
