România este prezentă la cea de-a 82-a ediție a Festivalului de Film de la Veneția (27 august – 6 septembrie) în Competiția Orizzonti cu cel de-al doilea lungmetraj de ficțiune scris și regizat de Mihai Mincan, “Dinți de lapte”. Inclus în competiția Orizzonti dedicată titlurilor care reflectă cele mai recente tendințe estetice și expresive, cu o atenție specială pentru debuturi, “Dinți de lapte” concurează alături de alte 18 titluri pentru cele 6 premii ale secțiunii. Juriul compețiției Orizzonti e prezidat de cineasta Julia Ducournau.
Cristian Mungiu va decide marii câștigători ai competiției oficiale de la Veneția alături de Alexander Payne (președintele juriului) Stéphane Brizé, Maura Delpero, Mohammad Rasoulof, Fernanda Torres și Zhao Tao.
Care sunt premiile cinematografiei românești la Veneția, ce regizori au intrat în cursa pentru Leul de Aur și în ce secțiune au fost incluse cele mai multe producții de-a lungul timpului într-o scurtă retrospectivă Like5:
COMPETIȚIA OFICIALĂ
În 1985, Mircea Daneliuc intra în cursa pentru marele premiu al Festivalului de la Veneția cu “Glissando”, adaptare a nuvelei lui Cezar Petrescu (“Omul din vis”). Deși a fost finalizat la începutul anilor ’80, “Glissando” a trecut prin numeroase modificări la presiunea cenzurii. În 1992, alegoria comunismului semnată de Dan Pița – “Hotel de lux” obținea Leul de Argint.
Lucian Pintilie a reușit performanța a două selecții în Competiția Oficială: “Terminus Paradis” (1998) distins cu Marele Premiu Special al Juriului și “După-amiaza unui torționar” (2001).
DOCUMENTARE OUT OF COMPETITION
În 2019, documentarul “colectiv” semnat de Alexander Nanau avea premiera mondială în afara competiției. Prezența la Veneția a marcat startul unui parcurs internațional impresionant pentru cinematografia românească: primele nominalizări la Oscar – cel mai bun film internațional și cel mai bun documentar. În 2024, Andrei Ujică ajungea pentru prima oară la Veneția cu “TWST / Things We Said Today” – documentar imaginat ca o capsulă de timp a weekendului 13-15 august 1965 când trupa The Beatles ajungea la New York pentru concertul sold-out de pe Shea Stadium.
ORIZZONTI
Cele mai multe selecții românești la Veneția precum și cele mai multe premii au fost în cadrul secțiunii Orizzonti. În 2004, Mircea Daneliuc revenea la festival cu “Ambasadori. Căutăm patrie”. 5 ani mai târziu, “Francesca” (regia Bobby Păunescu) stârnea agitație pe Lido după reacția moștenitoarei lui Mussolini deranjată de acuzarea italienilor de rasism prezentată în film. După o pauză de 12 ani, România revenea în Orizzonti cu “Miracol” (2021) regizat de Bogdan George Apetri. În 2022, debutul în lungmetraj al lui Mihai Mincan era premiat cu Bisato d’Oro acordat de criticii independenți.
“Anul Nou care n-a fost” al lui Bogdan Mureșanu este cel mai premiat film românesc de debut la Veneția: marele premiu al secțiunii Orizzonti, distincția FIPRESCI, Bisato d’Oro pentru cel mai bun scenariu și mențiunea Authors under 40 Award acordată directoarei de imagine Boróka Biró.
DEBUTURI ÎN SECȚIUNILE PARALELE
La fel de prestigioase, secțiunile paralele ale Festivalului de Film de la Veneția au inclus în selecțiile lor două debuturi românești: “O lună în Thailanda” al lui Paul Negoescu a fost prezentat în cadrul Settimana Internazionale della Critica 2012. Prezentat în secțiunea Giornate degli Autori 2021, “Imaculat” semnat de Monica Stan și George Chiper-Lillemark a fost recompensat cu Premiul pentru debut Luigi De Laurentiis, precum și principala distincție a secțiunii “Giornate degli Autori Director’s Award”. Juriul independent i-a acordat trofeul Authors under 40 Award pentru cel mai bun scenariu.
SCURTMETRAJE
3 scurtmetraje semnate de cineaști români au fost incluse de-a lungul timpului în selecția de la Veneția, două dintre ele în competiția Orizzonti: în 2016 “Prima noapte” (regia Andrei Tănase), în 2023 “Sentimental Stories” (regia Xandra Popescu).
Prima selecție a lui Radu Jude la Veneția a fost marcată de includerea “Plastic Semiotic” în secțiunea oficială Out of Competition.
