Noul sezon Art Safari cuprinde sute de capodopere și obiecte, lucrări de Nicolae Tonitza, Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Samuel Mützner și Camil Ressu, între alții. În focus se află Eustațiu Stoenescu, maestru care a avut succes în țară, dar și la Paris și în Statele Unite, cunoscut drept portretistul aristocrației românești de început de secol XX.
Sezonul e completat de o expoziție ce subliniază personalități marcante din cultură, educație și politică, „Istoria României în 100 de portrete”, de expoziția „Atelierele Pangratti”, de un centenar Alma Redlinger și o mini-expoziție „Grădinile palatului”, unde piesa de rezistență este „Toamna”, de Ștefan Luchian.
Noua ediție debutează cu trei evenimente – tururi ghidate și muzică live – dedicate studenților (Students’ Art Night Out), seniorilor (Întâlnirea Seniorilor la Art Safari) și femeilor (Ladies’ Night Art Out), în 8 martie. Detalii și bilete, pe artsafari.ro. Art Safari poate fi vizitat în perioada 8 martie – 28 iulie, de joi până duminică, între orele 12:00 și 21:00.
MUZEUL SECRET
”Muzeul secret” e curatoriată de Lelia Rus Pîrvan. Una dintre cele mai importante colecții de artă românească interbelică, din care fac parte nume ca Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Oscar Han, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Gheorghe Petrașcu, Samuel Mützner, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu, Iosif Iser și Constantin Piliuță, este adusă de la Topalu, de la Muzeul „Dinu și Sevasta Vintilă”, în premieră.
Colecție a aparținut medicului colecționar Gheorghe Dinu Vintilă (1898 – 1978), apropiat al marilor artiști români, pe care el a donat-o în memoria părinților, comunei natale – Topalu (Dobrogea). Așa a luat naștere, în 1960, Muzeul de Artă de la Topalu amenajat în casa părintească a răposatului doctor și numit „Dinu și Sevasta Vintilă”, în cinstea părinților săi – singura instituție de artă de acest fel din mediul rural din Europa.
EUSTAȚIU STOENESCU
”Eustațiu Stoenescu. Portretistul aristocrației” este curatoriată de Angelica Iacob, iar scenograf este Cosmin Florea.
Eustațiu Stoenescu (1884, Craiova –1957, New York), artist cu o carieră internațională remarcabilă, este cunoscut în special pentru ampla galerie de portrete realizate contemporanilor săi. A debutat în 1905, la Paris și la Craiova, aproape concomitent. A expus în Saloanele organizate de Société des artistes français la Paris, în expozițiile Tinerimii artistice, la Saloanele Oficiale de la București, la manifestări în Craiova natală și la trei ediții ale Bienalei de la Veneția, inclusiv la cea din 1938, care a inaugurat Pavilionul românesc, comisar fiind atunci Nicolae Iorga.
Prima expoziție personală importantă a lui Eustațiu Stoenescu a fost cea din 1921 de la Paris, la Galeria Bernheim-Jeune, cunoscută pentru promovarea artiștilor de avangardă. În 1930, a organizat o expoziție la Galeria Durand-Ruel din New York, unde a prezentat 51 lucrări, fiind apreciat de publicul american. Datorită succesului său, operele i-au fost expuse la Chicago și San Francisco.
După o carieră strălucită la nivel național și internațional, artistul a părăsit definitiv România în 1947 și s-a stabilit la New York. A căzut o vreme în uitare, aspect explicat în primul rând prin portretele realizate aristocrației și membrilor familiei regale, dar în ultimele decenii, creația sa a revenit în atenția specialiștilor și a iubitorilor de artă. Stoenescu este prezent astăzi în marile muzee ale lumii. Complexa expoziție de la Art Safari, care cuprinde și instalații video și de sunet, dezvăluie personalitatea sa.
ISTORIA ROMÂNIEI ÎN 100 DE PORTRETE
„Istoria României în 100 de portrete” este curatoriată de Cornel Ilie, director adjunct la Muzeul Național de Istorie a României. Cea mai mare parte dintre personalitățile prezente în expoziție e reprezentată de bărbați.
Printre lucrările remarcabile se află portretul lui Tudor Vladimirescu realizat de Theodor Aman, aflat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, și portretul lui Ștefan Luchian realizat de Dimitrie Paciurea. Muzeul Național Militar expune pentru prima dată publicului uniformele regelui Ferdinand I și ale mareșalului Alexandru Averescu, rarități pe plan național, dar și costumul de scafandru cosmic purtat de cosmonautul român Dumitru Prunariu în timpul zborului orbital din 1981 (14 – 22 mai) și bluza purtată de el la bordul Laboratorului Spațial Saliut 6.
Alte exponate valoroase parte din expoziție sunt haine și obiecte ce au aparținut lui Constantin Brâncuși, „Observații sau băgări de seamă asupra regulilor și orînduielilor gramaticii rumânești”, de Ienăchiță Văcărescu (1787), „Evanghelie cu Învățătură” a Diaconului Coresi, de la 1580-1581, și o scrisoare de Mihai Eminescu – compusă din sanatoriul de la Dobling, din colecția Muzeului „Prima școală româneascăˮ din Brașov.
ATELIERELE PANGRATTI
”Atelierele Pangratti”, curatoriată de Simona Vilău, are ca punct central colecția discretă a Ruxandrei Garofeanu (1944 – 2021), istoric și critic de artă, una dintre importantele figuri ale vieții culturale din România ultimilor 50 de ani.
Expoziția pune în valoare creația unor personalități importante ale artei postmoderne românești care au lucrat în atelierele Uniunii Artiștilor Plastici din strada Ermil Pangratti și reface, parțial, un traseu istoric și vizual important, într-un stil asumat, adaptat și construit caleidoscopic.
Printre artiștii prezenți în expoziție se numără Corneliu Baba, Ion Nicodim, Ovidiu Maitec, Paul Vasilescu, Octav Grigorescu, Ion Alin Gheorghiu, Georgeta Năpăruș, Sorin Ilfoveanu, Henry Mavrodin și Marin Ghersim.
GRĂDINILE PALATULUI și CENTENARUL ALMA REDLINGER
”Grădinile palatului” este prima expoziție temporară a sezonului, deschisă între 8 martie și 14 aprilie, și cuprinde lucrări pictate de maeștri ai picturii românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
Ștefan Luchian, Theodor Aman, Dimitrie Berea, Nicolae Grigorescu, regina Maria a României, Samuel Mützner, Michel Simonidy și Nicolae Tonitza sunt semnatarii unei scurte introduceri a publicului în poetica florilor și luminii primăvăratice a epocii de aur a picturii românești.
„Alma Redlinger. Centenar”, deschisă între 8 martie și 26 mai, cuprinde mai mult de o sută de lucrări de artistei Alma Redlinger (1924 – 2017) și aproximativ o sută de fotografii.
Este adus în prim-plan procesul de construire permanentă a discursului pictural al uneia dintre cele mai importante artiste avangardiste din țară.
