Give me 55 tineri arhitecți de reținut la Diploma Show 2024

5 tineri arhitecți de reținut la Diploma Show 2024

Festivalul DIPLOMA Show reunește cele mai noi tendințe din zona creativă și este platforma de lansare a tinerilor absolvenți.

Între 4 și 13 octombrie, DIPLOMA Show aduce arta aproape de oameni din dorința de demonstra rolul ei esențial în viața orașului și în societate. Conceput ca un eveniment relaxat care permite interacțiunea cu cele mai diversificate și inovatoare proiecte din zona industriilor creative, festivalul Diploma Show este un excelent prilej de socializare și acces la profesioniști consacrați prin intermediul masterclassurilor. 

Clădirea fostului restaurant Cina din București devine nucleul tinerei generații de artiști, absolvenți din zona industriilor creative aflați la prima interacțiune cu publicul. Ajuns la cea de-a XI-a ediție, festivalul DIPLOMA Show 2024 expune cele mai efervescente proiecte din zona arhitecturii, designului vestimentar și artelor decorative, reunind 145 de talente care dau tonul celor mai noi tendințe și viziuni artistice. DIPLOMA Show este evenimentul pe care nu trebuie să îl ratezi dacă vrei să descoperi portofoliile breslei artiștilor aflați la început de drum. Am ales 5 tineri arhitecți ale căror proiecte dau o altă perspectivă orașului și comunității. Proiectelor lor, precum și ale celorlalți 12 absolvenți incluși în selecția DIPLOMA Show 2024, pot fi explorate între 4 și 13 octombrie în clădirea Cina. Nu uita să îți rezervi biletul online pentru accesul gratuit!

ALEXANDRA MÜLLER

Proiectul Alexandrei Müller urmărește transformarea fostului Abator Municipal într-un Parc de Arte și Știință din dorința de a pune în valoare istoria locului și de a-l readuce comunității, integrându-l în prezent. Proiectul propune conectarea Parcurilor Tineretului și Văcărești cu Dâmbovița printr-un coridor verde-albastru. Prin acces rapid la transportul public și susținând mobilitatea oamenilor, parcul imaginat e în zona halelor (transformate în spații expoziționale, dedicate evenimentelor) care se leagă de clădirile muzeului. Prin menținerea aspectului industrial, Alexandra Müller imaginează reconversia vechii uzine de răcire și introducerea naturii în interior pentru a crea un spațiu public deschis și prietenos. 

IULIA GHIȚESCU

Constănțeanca Iulia Ghițescu imaginează extinderea muzeală din centrul orașului natal și întregirea zonei pietonale. Din dorința de a valorifica zona centrală și a sincroniza muzeele pentru a exploatarea potențialului turistic, Galeria Nouă a Muzeului de Istorie și Arheologie se compune din 3 pavilioane: 2 dintre ele camuflate în peisajul natural al țărmului și un pavilion poziționat în prelungirea vestigiilor Termelor Romane. Expoziții permanente, săli dedicate atelierelor și evenimentelor temporare sunt gândite în jurului galeriei. 

MARIA MĂDĂLINA AVRAM

Adaptarea spațiului educațional din Bd. Mărășești propus de Maria Mădălina Avram e un exemplu sincer de încurajare a creativității tinerelor generații, de stimulare a flexibilității și a capacității de adaptare în cadrul școlii. Pasionată de inovațiile educaționale și de proiectele sociale, absolventa imaginează un loc care hrănește curiozitatea și aptitudinile practice ale copiilor în condițiile în care tehnologia avansează surprinzător. Cu un simț profund civic, din dorința de a conecta tinerii, proiectul Mădălinei Avram revitalizează comunitatea în care aceștia pun bazele personalității lor. 

MĂDĂLINA STĂNĂȘEL

Și Mădălina Stănășel propune reinventarea unui loc emblematic de pe harta capitalei: reactivarea școlii de meserii “Ciocanul”, nucleul de odioară al țesutului din zona urbană prin adaptarea la resursele și nevoile prezente. Locul poate deveni centrul atelierelor de fabricație digitală, reconfigurat conform evoluției tehnologice. Fab Labs integrează astfel, în mod natural, identitatea locului, printr-o clădire modernă cu accente urbane. Mădălina susține activ îmbunătățirea practicilor pedagogice din arhitectură.

VLAD ANDREI BARBU

Zona Moșilor Vechi a fost inima comerțului bucureștean și a negustorilor străini stabiliți în oraș. Vlad Andrei Barbu urmărește revigorarea și restaurarea monumentului Christo Gheorghiev prin remodelarea terenului în profunzime și crearea a două camere urbane ca spații de lucru pentru industriile creative. Proiectul este parte dintr-o viitoare rețea de spații culturale, dedicate publicului, alături de Casa Hariatidis și Hanul Salacolu. Tânărul arhitect conturează zona ca un nucleu funcțional ce poate genera oportunități creative în centrul capitalei. 

Photo CreditDiploma Show

Articole similare