Creatorii frumuseților care defilează pe catwalk au (avut) povești surprinzătoare și impresionante. Dincolo de talent, spectacol și eleganță, lumea modei a fost o excelentă sursă de venituri pentru o mulțime de sateliți și, implicit, o luptă perpetuă pentru putere. Epoca de Aur a modei, copiii teribili care au revoluționat industria fashion sau fenomenul Vogue în momente cheie. Cu siguranță lista de mai jos vă va stârni curiozitatea să aflați mai multe:
KINGDOM OF DREAMS (2022) regia Nick Green, Camilla Hall
Creatorii “Kingdom of Dreams” descoperiseră amețitoarele povești din fashion prin intermediul documentarului “McQueen” (lansat în 2018). 4 ani mai târziu urma varianta “Games of Thrones” în lumea modei. Este descrierea perfectă a mini-seriei de patru episoade care explorează în imagini de arhive extrem de prețioase anii 1990-2010, trei decade în care, practic, moda a devenit un fenomen global, o industrie și o mașinărie de bani.
Cele două imperii, LVMH și Gucci Group, au fost într-o continuă întrecere pentru designeri, lanțuri de magazine, personalități care să se asocieze cu ei. Dar dincolo de orice, binecuvântarea Annei Wintour, editorul-șef Vogue, era vitală! Mini-seria documentară disponibilă pe HBO Max îi aduce în prim-plan pe cei patru designeri care au revoluționat moda contemporană: Tom Ford, Alexander McQueen, John Galliano si Marc Jacobs, dar mai ales mutările uluitoare produse pe tabla de șah a fashion-ului mondial.
MCQUEEN (2018) regia Ian Bonhôte, Peter Ettedgui
Copilul minune al modei, Alexander McQueen a generat o adevărată revoluție în modă prin nonconformismul său. O emoționantă călătorie în universul întunecat care genera o explozie de strălucire, un vizionar măcinat de o mulțime de drame, dar, mai ales, de o industrie care exploata. Ambiția și pasiunea lui McQueen îi uimeau pe cei din jur: fără resurse financiare, fără a avea un studio, fără un spate asigurat, era determinat să semneze o colecție. Indemnizația de șomaj fusese investită în materiale.
McQueen avea un dar fabulos de a convinge oamenii să lucreze pentru el. Show-urile de la lansare McQueen erau simfonii singulare, până și el a fost uluit de rezultatul final și de simbioza perfectă dintre om și robot. Arhive personale care îl surprind în febra creației, dar și în momentele grele, interviurile celor care au avut imensa șansă de a lucra cu el, devin un testament prețios al creatorului care absorbea fiecare informație, și, mai presus de orice, reușea să o transpună în colecțiile sale. Titlul este disponibil pe Netflix.
WONDER BOY (2019) regia Anissa Bonnefont
Povestea lui Olivier Rousteing este mult mai controlată, din dorința de a crea mult mai multă melodramă în jurul unuia dintre cei mai tineri designeri. Pare a fi mai degrabă o comandă, decât un film născut în jurul talentului lui Rousteing. În 2011, tânărul prelua creația casei Balmain în Paris, dar în ciuda succesului și talentului care îi intersectează cariera cu personalități de la Hollywood, Olivier este în căutarea părinților naturali. Filmul reușește să prezinte foarte clar parcursul profesional, precum și familia adoptivă care îl susține și îl adoră.
Bunicii lui Olivier sunt de departe cei mai simpatici bătrânei. Însă, în spatele colecțiilor și a glam-ului, a voice-over-ului și a urmăririi anchetei demarate, zace o doză de dramatism care depășește limita. Un documentar creat cu toate ingredientele rețetei clasice de “sugar overdose”. Disponibil pe Netflix în teritorii selecționate.
WHITE HOT: THE RISE AND FALL OF ABERCROMBIE & FITCH (2022) regia Alison Klayman
Brandul Abercrombie & Fitch a stârnit un adevărat fenomen pop-culture: imaginea clasică a Americii cool. Căutau oamenii cool, iar dacă nu arătau într-un anume fel, nu corespundeau brandului. Senzația de excludere era centrul universului A&F. Criteriile de recrutare în cadrul companiei erau bazate pe aspectul fizic, dar mai ales pe profilul: tânăr, slab, alb. Discriminarea era adânc înrădăcinată încă din interiorul companiei, de la ierarhizarea angajaților (selectați și ei, pe aceleași criterii). Brandul care a marșat considerabil pe excludere ca parte esențială a pieței americane a stârnit revoltă în America. Comportamentul problematic a generat un val de proteste, procese și scandal pornind de la discriminarea atât de evidentă. Documentarul e disponibil pe Netflix.
IN VOGUE: THE EDITOR’S EYE (2012) regia Fenton Bailey, Randy Barbato
Un alt documentar care trece în revistă succesul și partea glam a celebrei reviste de fashion văzute de această dată prin interviuri cu editorii Vogue din trecut până în prezent. De la Polly Allen Mellen, Grace Coddington, Carlyne Cerf De Dudzeele, Camilla Nickerson până la Anna Wintour. Femeile care dictau trend-ul în materie de modă, care aveau putere de decizie și erau mâna de fier a redacției.
Bineînțeles că totul este la superlativ, dar experiența shooting-urilor Vogue de-a lungul anilor pune accent pe creativitate înaintea oricărui program de editare foto. Contribuția vizuală și conceptuală este istorică, fără îndoială. Despre pașii temeinici în realizarea unei imagini emblematice, a celebrei coperte Vogue, despre provocările și magia modei, despre cultură, Hollywood, glam. Iar reuniunea numelor celebre din istoria Vogue la aniversarea a 120 de ani de lansare, merită vizionarea! Disponibil pe HBO Max.
