Una dintre cele mai percutante voci ale cinematografiei mondiale în general și ale celei italiene în special, Luca Guadagnino este sărbătorit în cadrul Visuali Italiane 2025 (3 – 9 martie). “Queer”, cel mai recent film al lui Guadagnino, este prezentat în avanpremieră românească pe 9 martie, de la ora 18:00, la Cinema Muzeul Țăranului.
Aflat la cea de-a 4-a ediție, festivalul dedicat celor mai noi voci ale cinematografiei italiene, completează portretul lui Luca Guadagnino prin proiecția “Io sono l’amore” (2009), filmul care l-a consacrat pe plan internațional. Nominalizat la Oscar și Golden Globes pentru cel mai bun film străin, “Io sono l’amore” combină estetica rafinată inspirată de Luchino Visconti cu o puternică poveste despre identitate și dorință. Cu decoruri somptuoase și costume impresionante semnate de designeri celebri (de la Fendi la Raf Simons sub brandul Jil Sander), “Io sono l’amore” a fost pregătit de-a lungul a 11 ani de Luca Guadagnino și Tilda Swinton, protagnista filmului. Filmul este programat în ultima zi de Visuali Italiane la București, 9 martie, ora 20:30. Biletele sunt disponibile online pentru ambele proiecții.
Like5 îți prezintă 5 detalii legate de “Queer”, prezentat în premieră mondială în Competiția Oficială de la Veneția, nominalizat la Oscarurile europene și Golden Globes pentru interpretarea lui Daniel Craig.
POVESTEA
Adaptarea romanului semi-autobiografic al lui William S. Burroughs, “Queer” este unul dintre proiectele tinereții lui Guadagnino. Poveste intensă despre singurătate, dorință și complexitatea relațiilor umane, “Queer” îl urmărește pe William Lee, interpretat de Daniel Craig, un american de 50 de ani, expatriat în Ciudad de Mexico în 1950. Narcoman, alcoolic și extrem de singur, Lee este profund marcat de întâlnirea cu Eugene Allerton, un tânăr student interpretat de Drew Starkey. “Queer” se înscrie în lungul șir al explorării dorinței și al iubirii într-un sens universal și reciproc prin căutarea legăturii intime, a comunicării și înțelegerii.
DE LA UN TEXT RESPINGĂTOR LA O FANTEZIE TRAGICĂ
Guadagnino reușește să transforme un text profund respingător și incomod pe alocuri într-o fantezie vizuală cu accente tragice: de la detaliile camerei de modă veche, a nasturilor, dungilor la obiectele vechi tipice anilor ’50, mașina de scris, accesoriile necesare preparării drogurilor. “Queer” are un romantism sfâșietor în multe secvențe, deși e mult mai direct și explicit în prezentarea dorinței carnale și a instinctelor spre deosebire de poeticul “Call Me by Your Name”.
NIRVANA, PRINCE, SINÉAD O’CONNOR
Construcția vizuală e completată de muzica compusă de Trent Reznor și Atticus Ross căreia i se adaugă piese de la Nirvana, Prince și Sinéad O’Connor. “Come As You Are”, “Marigold” și “All Apologies” au fost alese de Guadagnino pentru a puncta prietenia lui Burroughs cu Kurt Cobain. Cei doi au colaborat în 1993 la “The «Priest» They Called Him”, un single lansat în 1993.
UN DANIEL CRAIG HIPNOTIZANT
Iubirea pierdută, disperarea și obsesia sunt atât de prezente în personajul interpretat lui Lee. Decăzut, neglijent, în pragul autodistrugerii, Lee-ul lui Daniel Craig stârnește cele mai incomode stări într-un mod de-a dreptul hipnotizant. În costumul alb șifonat, cu ochelarii de soare, pălăria și pistolul, Craig are un erotism dramatic în fiecare gest. Iar Guadagnino i-a dat o libertate unică de joc: “îmi place ca actorii să dețină scena înainte de altceva. Le dau locul, spațiul, și mă uit cum se mișcă. Apoi, știu unde să pun camera de filmat”.
RECONSTRUCȚIA MEXICULUI LA CINECITTÀ
Construcția imaginației lui Burroughs a fost principalul scop al lui Luca Guadagnino, nicidecum conceptul filmului de epocă. În ciuda explorării Mexico City, a Americii de Sud și a pădurii tropicale amazoniene din Ecuador, “Queer” a fost filmat aproape în întregime și în studiourile Cinecittà din Roma.
Guadagnino a lucrat cu un scenograful debutant Stefano Baisi: au desenat toate decorurile, au ales paleta de culori, norii, cerul, clădirile. Totul a fost proiectat pe hârtie cu luni înaintea începerii filmărilor, iar construcția fundalurilor a necesitat ulterior picturi digitale pentru a da acea textură provenită din iluminarea tehnicolor. Documentarea lui Baisi a pornit din Mexico City și a continuat până în Ecuador.
