Ioan Andreescu – „marele artist național”, Ion Țuculescu – medicul-artist de geniu, pictorii uitați ai României, alături de noul val de artiști contemporani și evoluția farmaciei sunt reperele noului sezon Art Safari, care debutează în 7 martie.
Calendarul evenimentelor este disponibil pe artsafari.ro, de unde pot fi cumpărate și biletele.
IOAN ANDREESCU. „ADEVĂRUL ȘI IMAGINAȚIA”
Întrebat odată ce crede despre loan Andreescu, Nicolae Grigorescu a răspuns că ”Andreescu este cel mai mare artist pe care l-a avut țara, socotindu-mă chiar şi pe mine. Dacă ar fi trăit, ar fi devenit fără îndoială marele nostru artist național” (Radu Bogdan, „Ioan Andreescu”, editura Meridiane, 1961). S-a stins din viață la 32 de ani, înainte să devină faimos.
Expoziția de la Art Safari este organizată la 175 de ani de la nașterea artistului, cu o arhitectura expozițională contemporană semnată de Cosmin Florea. Ea reunește o bună parte din puținele opere semnate de Ioan Andreescu, disipate în colecții muzeale și particulare, într-o selecție realizată de Maria Munteanu. Cu o operă cunoscută restrânsă (care însumează, în funcție de monograf, între 150 și 250 de lucrări), Andreescu este, pe cât de valoros, pe atât de rar, iar organizarea unei expoziții dedicate este un prilej aparte de cunoaștere și de aprofundare a creației sale remarcabile.
ION ȚUCULESCU. „GENIUL AMATOR”
”Cazul Țuculescu” (așa cum l-a etichetat ultima mare expoziție dedicată artistului în 2009, tot de către Centrul Cultural ArtSociety) este unic în arta românească: om de știință consacrat și, totodată, inovator și influent pictor postbelic. Apariția lui Țuculescu ține de efeverscența culturală fără precedent a perioadei interbelice. Destinul operei sale s-a schimbat postum, în 1965, odată cu reorientarea politică a țării.
Emancipat de imperialismul sovietic, regimul comunist din România a deschis două șantiere ideologice noi, complementare, desprinse de proletcultism: deschiderea internaționalistă spre cultura occidentală modernă și forarea în tradiția locală, națională, perenă. Ca un făcut, la răscrucea dintre aceste două direcții contrastante se impunea un singur nume: Ion Țuculescu, om de știință progresist și geniu creator pasionat de folclorul național.
După 60 de ani de la expoziția crucială din 1965 organizată la Sala Dalles, Art Safari întreprinde o amplă revizionare și, poate, reconsiderare a operei titanului începuturilor artei contemporane românești. Sunt prezentate mai mult de 100 de lucrări reprezentative din cele mai importante muzee și colecții private din țară. Expoziția este curatoriată de Cristian Vechiu, cu acompaniament de Erwin Kessler, și cu arhitectură expozițională realizată de Cosmin Florea și de biroul de arhitectură aé02 (Elena Viziteu și Anda Zota).
PICTORI ROMÂNI UITAȚI
Expoziția prezintă mai mult de 100 de picturi semnate de zeci de artiști care au avut o contribuție semnificativă în istoria artei românești, dar ale căror nume s-au pierdut (ori au fost omise intenționat) în jumătatea de veac postbelică, îndeosebi din motive ideologice. Ipolit Strâmbu, Nicolae Grant, Elena Popea, Constantin Aricescu, Mihail Simonidy, Nina Arbore, Mina Byck Wepper și Alexandru Țipoia sunt câțiva dintre artiști.
Proiectul își propune să pună într-un format expozițional și să ducă mai departe demersul științific al cărții omonime scrise de Tudor Octavian, jurnalist, scriitor și cronicar de artă (publicate în 2003 la editura NOI media print). Curatori sunt Tudor Octavian și Maria Munteanu.
YOUNG BLOOD 4.0. NOUL VAL DE ARTIȘTI CONTEMPORANI
Expoziția reunește artiști români din diferite regiuni ale țării, exponenți ai generațiilor tinere, studenți, absolvenți și artiști emergenți în plin proces de (auto)descoperire, de experimentare și de articulare a propriilor viziuni asupra artei contemporane.
Tematicile propuse – spațiul interior, iubirea și alteritatea – sunt formulate în așa fel încât să ofere un punct de sprijin, o referință, o cheie de lectură pentru traversarea peisajului expozițional. Artiștii prezenți demonstrează că, dincolo de aceste teme și/ sau repere teoretice, manifestarea pluralismului estetic este dirijată de sensibilități contemporane, de istorii personale și o raportare lucidă la cultura vizuală și la dimensiunea socială a artei – ”tot ce se vede este hipersubiectiv”. Expoziția este curatoriată de Călina Coman.
FROM LAB TO LIFE. ISTORIA ȘI EVOLUȚIA FARMACIEI
De la leacurile din Evul Mediu la farmaciile moderne, expoziția ”From Lab to Life” oferă o perspectivă amplă asupra dezvoltării acestui domeniu esențial pentru viața de zi cu zi. Explorăm documente rare, instrumente farmaceutice de epocă și momente-cheie care au modelat evoluția profesiei din această arie de activitate.
La împlinirea a 30 de ani de activitate în România, Bristol Myers Squibb (BMS) susține expoziția From Lab to Life, reafirmându-și angajamentul pentru inovație, pentru excelență științifică și pentru îmbunătățirea vieții pacienților. De-a lungul existenței sale, compania a adus pe piață terapii inovatoare care au schimbat vieți și a investit în dezvoltarea unui sistem de sănătate mai eficient și rezilient. Expoziția e curatoriată de Monica Dumitru, iar arhitectura expozițională e gândită de Diana Nicolaie.
